Comuna Brebu Nou este situată în partea estică a județului Caraș-Severin, pe versantul nord-vestic al Munților Semenicului, la aproximativ 30 km de municipiul Reșița.
Relieful este predominant montan, la o altitudine medie de aproximativ 900 de metri. Climatul este răcoros, specific zonelor montane, cu veri plăcute și ierni cu zăpadă.
Conform recensământului din 2021, populația comunei Brebu Nou se ridică la 166 de locuitori, în creștere constantă față de recensămintele anterioare: 119 de locuitori în 2011 și 87 în 2002. Este cea mai mică comună din județul Caraș-Severin după numărul de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (68,67%), cu o minoritate de germani (21,69%); pentru 7,83% din populație apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea sunt ortodocși (60,84%), cu minorități de romano-catolici (24,1%), persoane fără religie (3,61%) și atei (1,81%); pentru 7,83% apartenența confesională nu este cunoscută.
| An | Populație |
|---|---|
| 2002 | 87 |
| 2011 | 119 |
| 2021 | 166 |
Așezările comunei
Brebu Nou
Brebu Nou (în germană Weidenthal, „valea sălciilor”; în maghiară Temesfő) este reședința comunei, așezată pe Coasta Brebului, în apropierea lacului Trei Ape. Satul a fost întemeiat în 1827, prin colonizarea a 72 de familii de pemi germani, coloniști proveniți din zona Klattau, în Pădurea Boemiei (azi în Cehia), aduși aici de administrația habsburgică pentru exploatarea forestieră. Lemnul tăiat de pemi alimenta producția de mangal pentru St.E.G., societatea austriacă a căilor ferate de stat, principalul angajator al perioadei.
Pârâul Brebu, lung de 5,7 km, traversează satul și se varsă în lacul Trei Ape, formând golful din stânga barajului. Casele tradiționale, simple dar îngrijite, cu frontul la stradă, văruite în alb și cu ancadramente verzi, albastre sau gri, păstrează stilul unitar al arhitecturii bănățene de munte. Astăzi, multe gospodării au fost cumpărate de timișoreni și reșițeni îndrăgostiți de aceste locuri, iar satul cunoaște o reînnoire prin turismul de weekend.
Brebu Nou este și punctul de start al concursului EnduROmania, competiție de motociclism pe teren accidentat care atrage anual pasionați din întreaga țară.
Gărâna
Gărâna (în germană Wolfsberg, „muntele lupului”) este al doilea sat al comunei, înfrățit cu Brebu Nou, întemeiat în 1828 prin așezarea a 67 de familii de pemi germani. Numele românesc al satului are semnificația de „tăietură în pădure”. Satul se întinde pe panta dinspre Valea Lupului, casele înșirându-se la o altitudine medie de aproximativ 900 m, în dreptul bisericii romano-catolice „Sf. Tereza de Ávila”, construită în 1870.
Din 1997, Gărâna găzduiește anual, în luna iulie, Festivalul Internațional de Jazz, manifestare de prestigiu care a transformat satul dintr-o așezare aproape părăsită într-o destinație turistică montană de renume internațional. Aerul curat al văii, încărcat cu ozonul brazilor de pe versantul Semenicului, a făcut ca Gărâna să fie supranumită în epocă „Sinaia Banatului”.
Verile sunt răcoroase și umede, cu temperaturi între 18 și 25 °C, iar iernile aduc zăpezi consistente, încălzite în sobe cu lemn de fag, brad sau mesteacăn.
Stațiunea Lacul Trei Ape
Stațiunea Lacul Trei Ape este destinația turistică de interes local situată la aproximativ 835 m altitudine, la 5 km de Gărâna, lângă lacul de acumulare cu același nume. Lacul, construit în 1971, are forma unui trifoi și adună apele celor trei pâraie care îi dau numele (Semenic, Grădiște și Brebu) pentru a forma izvoarele râului Timiș. Cu o suprafață de 53 ha și o adâncime maximă de 30 m la baraj, este barajul construit la cea mai mare altitudine din Munții Semenicului, denumiți în trecut „Castelul de apă” al Banatului.
Vara, stațiunea oferă plimbări cu barca și hidrobicicleta, înot, pescuit și schi nautic. Iarna, peisajele înghețate ale lacului atrag drumeții pe drumul Slatina Timiș – Brebu Nou. Tot de aici pornesc poteci spre vârfurile Semenicului, spre Baia Vulturilor, Vârful Cuca, „Cruce” și Schitul „Sfântul Ilie”.
Mai departe · Istoric