Învățământul s-a dezvoltat treptat, odată cu satul. Pe măsură ce comunitatea creștea, școala a avut nevoie de mai mult spațiu și de dotări mai bune.
De la școală la Casa Artelor
Învățământ în limba pemilor încă din 1844, generații de copii și o clădire care își schimbă acum menirea: vechea școală din Gărâna se pregătește să devină Casa Artelor.
O școală cât satul
Încă din primii ani după colonizare, pemii și-au făcut școală în limba lor. La Brebu Nou preda, în primii ani, învățătorul Josef Scherbauer, urmat în 1836–1838 de Johann Irlweg și Franz Stuiber. La Gărâna, în 1844 era învățător Franz Folge; în 1921 erau doi învățători, iar din 1936 – trei. Printre primii dascăli s-au numărat Josef și Michael Stuiber, Josef Kotwa, Karl Belinta, Antonia Friedrich, Maria Mathe și Gisela Bach.
În jurul școlii s-a țesut o bună parte din viața satului. Tinerii și elevii formau o trupă de teatru amator, alături de formații vocal-instrumentale, o echipă de dansatori și un cor mixt – toate ținând vie tradiția pemilor.
Aceleași ziduri, un nou rost
Clădirea nu a rămas însă fără rost. A găzduit mai târziu un centru de informare turistică, închis după un incendiu care a afectat partea de sus a construcției, iar de atunci a rămas nefolosită. Aflată în patrimoniul Consiliului Județean, vechea școală a fost preluată de Primăria Brebu Nou, care plănuiește să o transforme într-un muzeu.
Clădirea este astăzi asociată proiectului viitoarei Case a Artelor din Gărâna, un spațiu dedicat culturii, memoriei și activităților comunitare.
Lucrările vor începe cu ceea ce este mai urgent: „cu bani de la bugetul local va fi reparat acoperișul”, pentru a opri degradarea clădirii. Pentru restul, „pentru finanțarea celorlalte lucrări se va încerca accesarea unui proiect cu fonduri europene”.
Astăzi, vechea școală privește satul la fel cum o făcea acum un secol. Doar că, în locul lecțiilor, pereții ei se pregătesc să găzduiască arta, memoria și poveștile comunității.
Surse: date istorice – Valeriu F. Fabian, Brebu Nou (Gărâna) – vatră de istorie, oază de sănătate și de recreere, Editura Pardon, Gărâna, 2002, preluat prin Mircea Rusnac, Istoria Banatului; planul de transformare în muzeu – InfoCS. Fotografii: arhiva istorică a comunei.